logo regio   logo ue   logo guvern romania   logo ministerul dezvoltarii regionale si administratiei publice   logo consiliul judetean bacau     logo instrumente structurale

Restaurarea şi Valorificarea Durabilă a Patrimoniului Cultural

Observatorul Astronomic
„Victor Anestin”
Bacău

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională

Axa prioritară 5
Domeniul major de intervenţie 5.1

ZIUA CULTURII NAȚIONALE

Ziua de 15 ianuarie desemnată ZI A CULTURII NAŢIONALE începând cu anul 2011, marchează data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost considerat de critica literară drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX. 

Criticul G. Călinescu a spus despre marele poet „Universul se va împărţi, toată viaţa, pentru el, în lumea ideilor, înfăţişată prin cărţi, şi natura vie. Dacă sub raportul intelectului el reprezintă poate cel mai ales individ al vremii sale, din punct de vedere al culturii simţurilor este, deşi nu totdeauna, geniul fiind prin definiţie locul contradicţiei, un om al naturii, o fiinţă inocentă şi sănătoasă (…)”.

Pentru a vă afla mai aproape de natura terestră și de elementele cosmice, atât de îndrăgite de poetul național,  Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, vă invită să vizitați expozițiile de la: Muzeul de Științele Naturii, Vivariu, Observatorul Astronomic „Victor Anestin” și Casa Memorială „Ion Borcea”.

În data de 15 ianuarie 2021 VIZITAREA EXPOZIȚIILOR NOASTRE ESTE GRATUITĂ.

Expozițiile permanente din cadrul Muzeului de Științele Naturii, situat în Aleea Parcului nr. 9 sunt: „Păduri din România”, „Ocrotirea naturii”, „Flori din adâncurile Terrei” și colecția de plante vii din seră, iar cele temporare „Mirodeniile, povești cu gust” și „O Lume Dispărută”. Printre valorile de patrimoniu expuse recent se remarcă Exponatul lunii ianuarie: Bondarul lui Cullum – colecția de entomologie a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău deține singurele exemplare ale acestei specii colectate în România. Inițiem, de asemenea, proiectul expozițional VALOAREA CĂRȚII. Luna aceasta citim din Grigore Antipa – unul dintre cei mai mari biologi români.

Vivariul, situat în str. Popa Șapcă, nr. 3, vă prezintă următoarele expoziții permanente ”Expoziția de păsări exotice cântătoare și de ornament”, „Specii autohtone și exotice de pești Rase de porumbei” „Amfibieni si reptile”. În cadrul acestei locații puteți vizita și expoziția temporară „Cânepa – trecut, prezent și viitor”.

Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, situat în str. Ion Ghelu Destelnica nr. 8, etalează expoziția permanentă „Universul – de la Pământ la stele” și expoziția temporară „Astronomia în antichitate”, iar această incursiune printre stele este completată de un spectacol de planetariu.

Casa Memorială „Ion Borcea” din Comuna Racova adăpostește o valoroasă expoziție de obiecte personale care au aparținut savantului Ion Borcea.

 

Accesul vizitatorilor se va face restricționat, conform reglementărilor în vigoare pe perioada stării de alertă, dat fiind contextul generat de prezența virusului SARS-CoV-2. Pentru a avea acces, vizitatorii trebuie aibă temperatura sub 37,3 grade, să poarte mască pe toată perioada prezenței în expozițiile Complexului Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” și să atingă cât mai puține suprafețe.

Vă aşteptăm!

Manager,

Dr. Gabriela Gurău

Deschiși permanent pentru cunoaștere!

Material realizat de muzeograf Oana-Georgeta Dinescu

Planetele pitice

În anul 2006, Uniunea Astronomică Internațională, a definit planeta ca fiind un corp cu formă sferică, care are o mișcare de revoluție de-a lungul unei orbite în jurul Soarelui și care este destul de masivă pentru a atrage rocile din jurul său, astfel încât pe orbita acesteia să nu fie resturi de materie interplanetară (roci, praf). Acest ultim criteriu a stat la baza introducerii categoriei de planete pitice, deoarece de-a lungul orbitei acestora încă mai sunt bucăți de roci, gheață și praf, neatrase încă de gravitația micilor planete. Astfel, deoarece planeta Pluto, se asemănă cu celelalte noi planete descoperite, a fost încadrată în categoria planetelor pitice, alături de Ceres, situată în prima centură de asteroizi dintre planetele Marte și Jupiter, Eris, Makemake şi Haumea, aflate la marginea sistemului solar, dincolo de planeta Neptun, în centura Kuiper, o zonă în care predomină bucăți de roci de diverse dimensiuni și gheață. Distanța de Soare a acestor planete este foarte mare, între 39-48 unități astronomice (1UA=150 mil. km). Pluto, descoperit în 1930 și denumit după zeul roman al lumilor ,,de dincolo’’ a fost până în anul 2006 considerată a 9-a planetă. Deși are masa destul de redusă, 0,2% din cea a Pământului, este capabil să atragă în jurul său 5 mici sateliți: Charon, Nix, Hydra, Kerberos şi Styx. Orbitează Soarele în timp de 248 ani tereștri. Împreună cu Charon, formează un sistem binar, deoarece cele 2 corpuri se rotesc în jurul unui centru comun de greutate. Sonda spațială a NASA, Hew Horizons a descoperit pe suprafața planetei cratere, canioane, munți, ghețari, de ex. platoul Sputnik Planitia cu formă de inimă, din azot, metan și monoxid de carbon, zăpadă roșie datorită expunerii la  radiații solare ultraviolete și cosmice a unor compuși organici (tholine). Atmosfera planetei, foarte subțire este alcătuită din azot și metan, cu temperaturi de -229°C. Orbita planetei este diferită de orbitele celorlalte planete, deoarece este foarte înclinată în raport cu planul ecliptic și foarte alungită. Eris, numită după zeița discordiei, în mitologia greacă, cea mai mare dintre planetele pitice, a fost descoperită în anul 2003 și are o orbită foarte extinsă în jurul Soarelui, pe care îl înconjoară în timp de 561 ani tereștri. La rândul său are un satelit, numit Dysnomia. Haumea, numită după zeița hawaiană a fertilității, descoperită în 2003, are cea mai rapidă mișcare de rotație dintre planetele pitice, în timp de doar 4 ore și ca urmare, cu o formă foarte alungită. Are 2 sateliți Hi’iaka şi Namaka. Se pare ca acest corp dispune de un set de inele din rocă praf și gheață. Makemake, numită după zeul RapaNui al fertilității descoperită în 2005 are masa și diametrul asemănătoare cu Pluto. Ceres, văzută de astronomi în 1801, este situată în centura de asteroizi dintre planetele Marte și Jupiter, la 3 UA de Soare, fiind cel mai mare obiect între mulțimea de asteroizi. În 2014, Observatorul spațial Herschel al Agenției Spațiale Europene a detectat în două regiuni de pe Ceres, vapori de apă iar misiunea robotică Dawn a NASA din 2015 a arătat multe caracteristici interesante pe suprafața sa, variind de la diverse pete luminoase, la un munte cu o înălțime de 6,5 kilometri. 

 

 

Bibliografie:

www.space.com/15216-dwarf-planets-facts-solar-system-sdcmp.html

https://solarsystem.nasa.gov/planets/dwarf-planets/pluto/overview/

Dwarf Planets

Deschiși permanent pentru cunoaștere!

Material realizat de muzeograf Oana-Georgeta Dinescu

Aurorele polare

Aurorele polare sunt fenomene optice naturale, ce se formează în atmosfera terestră la înălțimi de peste 80 de kilometri fiind rezultatul coliziunilor dintre moleculele gazoase din atmosfera Pământului cu particulele încărcate electromagnetic provenite de la Soare. Când fenomenul apare în emisfera nordică, e cunoscut sub numele de auroră boreală, termen folosit inițial de Galileo Galilei, cu referire la zeița romană a zorilor, Aurora și la titanul care reprezenta vânturile, Boreas. Soarele, steaua sistemului nostru planetar, prin mișcarea de rotație în jurul axei sale produce câmpuri magnetice cu activitate oscilantă care determină apariția petelor solare prin care iese la suprafața soarelui materie incandescentă din interior sub forma exploziilor solare (ejecții de masă coronală), care se extind mult dincolo de suprafața soarelui, în spațiu, sub forma de vânt solar. Acesta conține particule de electroni și protoni care au nevoie de aproximativ 40 de ore pentru a ajunge pe Pământ. Astfel, aceste particule urmează liniile de câmp magnetic ale Pământului, iar prin dreptul celor doi poli, intră în atmosfera acestuia. Cercetările științifice au stabilit că aurora boreală apare în principal în formă de inel într-o regiune cu raza de aproximativ 2500 km situată în jurul polului magnetic al Pământului. Variația de culoare a aurorelor boreale se datorează tipului de molecule gazoase predominante în atmosferă. Culoarea observată cel mai adesea are o tonalitate tipică de galben-verzui, fiind produsă de moleculele de oxigen situate la înălțimea de circa 96 kilometri. Aurorele de culoare roșie sunt rare și sunt produse de particulele de oxigen situate la înălțimi de peste 320 kilometri. Moleculele de azot produc aurore boreale de culoare albastră sau albastră-purpurie. Acest fenomen apare și în emisfera sudică, unde este denumit în mod firesc „auroră australă” fiind concentrat în Antarctica și mai rar în sudul Australiei și în Noua Zeelandă. Cele mai bune locuri unde pot fi observate aurorele polare sunt partea de nord-vest a Canadei, Alaska, Norvegia, Islanda și nordul Siberiei în lungile nopți arctice mai ales din preajma echinocțiilor de primăvară și de toamnă. Pământul nu este singurul loc din sistemul solar unde se regăsesc aceste jocuri de lumini. Giganții gazoși din sistemul nostru solar (Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun) au fiecare atmosfere groase și câmpuri magnetice puternice și fiecare au aurore, deși acestea sunt puțin diferite de cele ale Pământului, având în vedere că se formează în condiții diferite.

 

Bibliografie:

www.swpc.noaa.gov/phenomena/aurora

www.space.com/15139-northern-lights-auroras-earth-facts-sdcmp.html

www.nasa.gov/mission_pages/sunearth/aurora-news-stories/index.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Auror%C4%83_polar%C4%83

 

Pe scurt…

În data de 30.09.2014, Consiliul Judeţean Bacău a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Contractul de finanţare nr. 4715 pentru implementarea Proiectului „Restaurarea şi Valorificarea Durabilă a Patrimoniului Cultural-Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău, cod SMIS 13163, din fonduri ale Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenţie 5.1.

Abonare la newsletter

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner

Urmariți-ne pe Facebook

DESPRE OBSERVATORUL ASTRONOMIC VICTOR ANESTIN BACĂU

Istoric

Aflați câteva lucruri din trecutul Observatorului Astronomic Victor Anestin din Bacău

Proiectul de restaurare

Aflați câteva detalii în legătură cu proiectul de restaurare și valorificare

Galerie Foto

Doriți să vedeți o galerie de imagini a Observatorului Astronomic după renovare?

Promovarea proiectului

Vom enumera aici o parte din materialele și acțiunile folosite pentru promovare.

LOCALIZARE PE HARTĂ

OBSERVATORUL ASTRONOMIC ||VICTOR ANESTIN|| BACĂU

Ion Ghelu Destelnica nr. 10, Bacău
0234/513.724
planetariubacau@yahoo.com

DATE DE CONTACT

Ion Ghelu Destelnica nr. 8, Bacău
0234/513.724
planetariu_bacau@yahoo.com

Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și cofinanțat de Uniunea europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

header regio top

www.inforegio.ro

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro